Squid Game sezonul 2: de ce părerile sunt atât de împărțite?
Sezonul 2 al fenomenului global Squid Game a revenit pe Netflix pe 26 decembrie și, deși a atras rapid milioane de vizionări, recenziile sunt surprinzător de împărțite. În timp ce unii critici laudă complexitatea poveștii și introducerea unor personaje noi, alții consideră că serialul și-a pierdut din farmecul original.
Așadar, ce s-a schimbat în al doilea sezon și de ce a stârnit atât de multe opinii contrastante? Hai să descoperim împreună.
Recenzii împărțite: unii fani entuziasmați, alții dezamăgiți
Reacțiile criticilor și fanilor par să fie împărțite în două tabere.
- Episoadele de început: Unii spectatori au considerat că primele episoade, înainte de începerea jocurilor mortale, sunt prea lente. Alții, dimpotrivă, le-au apreciat pentru dezvoltarea detaliată a personajelor.
- Personaje noi: Apariția unor personaje precum Thanos, un rapper pensionat interpretat de T.O.P, și Hyun-ju, o fostă soldată transgender (Park Sung-hoon), a fost lăudată de unii și criticată de alții pentru lipsa de profunzime.
- Finalul deschis: Unul dintre cele mai criticate aspecte este finalul tip cliffhanger, lăsând multe întrebări fără răspuns. Totuși, acest lucru a fost intenționat pentru a deschide calea sezonului 3, programat pentru sfârșitul anului.
Jocurile: prea puține sau prea repetitive?
Un alt aspect care a stârnit controverse este modul în care au fost prezentate jocurile.
- Prea puține jocuri: Critici precum Entertainment Weekly și Inverse au susținut că doar trei jocuri oficiale au fost incluse în acest sezon, considerând că lipsa acțiunii a afectat impactul serialului.
- Jocurile secundare: Deși sezonul include și un pentatlon cu șase mini-jocuri, unii critici au considerat că acestea au fost prea „amestecate” și au diminuat tensiunea narativă.
- Prea mult sau prea puțin impact: Unii critici au acuzat serialul că nu a oferit destule scene șocante comparativ cu primul sezon, în timp ce alții au considerat că lipsa de noutate a redus impactul general.
Umorul și referințele culturale coreene
O altă sursă de controverse a fost umorul specific și referințele culturale coreene.
- Momente ironice: Scena în care Thanos dansează în timpul jocului Mingle, acompaniată de melodia tradițională coreeană „Round and Round”, a fost considerată amuzantă de unii fani, dar lipsită de sens de alții.
- Referințe muzicale: Piesa iconică To You de Shin Hae-chul, folosită în timpul pentatlonului, are o semnificație profundă în cultura coreeană, fiind un imn motivațional. Însă, mulți spectatori internaționali nu au perceput această ironie.
- Dificultăți de traducere: Un exemplu clar de pierdere în traducere este o scenă în care Yong-sik îi spune mamei sale să își imagineze „amanta tatălui” în timp ce lovește o piatră. În coreeană, referința este la păr, nu la față, ceea ce face trimitere la clasicele scene de ceartă din dramele coreene.
Squid Game sezonul 2 – victimă a propriei popularități?
Un factor important în recepția mixtă a sezonului 2 este popularitatea imensă a primului sezon.
- Presiunea succesului: Primul sezon a devenit un fenomen global, fiind greu de replicat impactul său șocant.
- Așteptările ridicate: Criticii și fanii au avut așteptări imense, dorind să fie surprinși la același nivel ca în sezonul 1.
- Elemente familiare: De la salopetele roz ale paznicilor la faimoasa păpușă Young-hee, multe elemente iconice din primul sezon au fost păstrate, reducând factorul de surpriză.
Squid Game sezonul 2: încă lider global pe Netflix
Chiar și în fața criticilor, sezonul 2 al Squid Game continuă să domine topurile Netflix.
Serialul rămâne cel mai vizionat show de pe platformă la nivel global, iar recenziile mixte par să fi contribuit la menținerea interesului.
Concluzie
Squid Game sezonul 2 s-a confruntat cu așteptări imense și opinii împărțite, dar rămâne un fenomen global. Fie că ai fost impresionat de complexitatea poveștii sau dezamăgit de ritmul mai lent, un lucru e sigur: serialul continuă să provoace dezbateri intense în rândul fanilor.
Sezonul 3 promite să aducă răspunsuri la întrebările lăsate în aer, iar impactul cultural al seriei pare departe de a se estompa.
Bio despre Hwang Dong-hyuk
Hwang Dong-hyuk este regizorul și scenaristul sud-coreean care a creat fenomenul Squid Game. Cu o carieră începută în cinematografia coreeană, Hwang a devenit cunoscut internațional prin succesul fulminant al seriei Squid Game, lansată pe Netflix în 2021.
Fact check
- Squid Game sezonul 2 a fost lansat pe 26 decembrie 2024.
- Personajul Thanos este interpretat de T.O.P, fost membru al trupei BIGBANG.
- Serialul include trei jocuri oficiale și un pentatlon de mini-jocuri.
- Sezonul 3 este confirmat pentru lansare la finalul anului 2025.
Am citit comentarii mixte despre sezonul 2 — unii spun că preluarea tonului original e slabă, alții spun că extind ideile bine. Mă întreb dacă scriitorii au forțat elemente bune doar pentru nostalgie. Dacă personajele noi nu aduc ceva real în poveste, riscă să se piardă esența. Eu sper să văd o linie coerentă, nu doar replici ale sezonului 1.
@Andrei Tudor, ai punct — nostalgia perturbează adesea continuitatea. Dacă replici forțate apar doar ca tribute pentru fani, publicul poate resimți artificialitatea. Eu cred că reușita depinde de echilibrul între ceea ce știm și ce e nou. În plus, regia și ritmul trebuie să justifice revenirea.
Unul din critici spune că serialul introduce prea multe subploturi care nu se leagă bine cu tema principală. Dacă povestea devine fragmentată, pierzi angajamentul spectatorului. Și dacă personajele nu evoluează coerent, revenirea devine forțată. Cred că sezonul 2 trebuia să fie mai concentrat, nu să se împrăștie pe prea multe direcții.
Am observat că unii recenzori au criticat scenariul pentru că include iluzii exagerate și violență redundantă. Dacă impactul emoțional nu e susținut de scenariu, ajunge doar efect vizual. De asemenea, dialogurile între personaje au fost unele vremuri prea expozitive. Mi-aș dori ca sezonul 3 să îndrepte aceste excese.
Pentru mine revenirea lui Seong Gi-hun ar trebui să fie mai subtilă — nu doar ca un vehicul de plot twist. Dacă îl extinzi excesiv, riscă să piardă sensul sacrificiului anterior. În plus, introducerea de personaje noi ar trebui să vină cu motivații clare. Dacă fac asta bine, pot îmbogăți universul, nu doar adăuga fețe noi inutile.
Un alt comentariu spune că decorurile și cinematografia sunt impecabile, dar acele imagini nu pot compensa un scenariu slab. Dacă estetica primează în loc de substanță, devine doar spectacol. Eu cred că revenirea serialului avea nevoie de un mesaj nou, nu doar continuarea mecanică. Dacă vor reuși să redea tensiunea originală, e un pas mare.
Cred că evaluările contradictorii reflectă așteptări diferite — unii vor să-l vadă ca continuare perfectă, alții îl compară mereu cu sezonul 1. Dacă ajustăm așteptările, poate sezonul 2 arată bine ca interpretare nouă. Dar nu poate fi dominat de omagii. Pentru mine contează ce adaugă, nu ce reia.