Deși a ajuns rapid pe primul loc în topul Netflix, noul serial Monster: The Ed Gein Story, semnat de Ryan Murphy, nu pare să fi convins publicul. Spectatorii îl descriu drept „plictisitor”, „forțat” și „lipsit de sens”, în ciuda distribuției de calibru și a așteptărilor ridicate.
O continuare care nu se ridică la nivelul seriei
„Monster: The Ed Gein Story” este al treilea titlu din antologia lui Ryan Murphy, după succesul „Dahmer – Monster: The Jeffrey Dahmer Story” și „The Watcher”. De data aceasta, povestea se concentrează pe viața criminalului în serie Ed Gein, una dintre cele mai controversate figuri din istoria crimelor reale din Statele Unite.
Mulți sperau ca noul sezon să readucă tensiunea psihologică din „Mindhunter” sau din primele producții ale lui Murphy. În schimb, reacțiile din comunitățile online au fost surprinzător de negative. Unii fani susțin chiar că alegerea actorului Charlie Hunnam pentru rolul principal a fost o greșeală, deoarece interpretarea sa „nu transmite nimic autentic”.
Critici legate de lipsa de acuratețe și dramatizarea excesivă
Cele mai multe plângeri vizează modul în care serialul distorsionează faptele reale.
Povestea lui Ed Gein este deja suficient de șocantă în realitate, însă Murphy pare să fi simțit nevoia să o transforme într-un spectacol de groază, adăugând detalii fictive și scene inventate.
Pe Reddit, un utilizator a rezumat reacția generală: „E practic American Horror Story, dar cu Ed Gein inclus.”
Altul a comentat: „Pot accepta unele inexactități pentru efect dramatic, dar aici totul e exagerat. Parcă 60% din scenariu e inventat.”
Spectatorii reproșează producătorului faptul că a sacrificat fidelitatea istorică pentru senzaționalism, deși cazul real ar fi fost suficient de captivant fără astfel de intervenții.
Un serial care compromite victimele în loc să le omagieze
O parte dintre critici s-au concentrat și asupra felului în care serialul tratează victimele lui Gein.
Mai mulți spectatori au semnalat scene în care anumite personaje feminine sunt prezentate ca având relații romantice cu criminalul, o invenție care nu doar că nu se bazează pe realitate, ci și diminuează gravitatea faptelor.
Mulți consideră această alegere lipsită de respect și complet inutilă din punct de vedere narativ. În loc să adauge profunzime, astfel de momente par create doar pentru a șoca.
Un nou exemplu al stilului controversat al lui Ryan Murphy
Ryan Murphy nu este la prima abatere când vine vorba de libertăți creative în seriale inspirate din cazuri reale. Încă de la „Dahmer”, publicul s-a împărțit între cei care apreciază abordarea cinematografică și cei care o consideră lipsită de etică.
În cazul lui „Monster: The Ed Gein Story”, majoritatea pare să se încline spre a doua categorie.
Pentru mulți fani ai genului true crime, noul serial nu aduce nici suspans, nici emoție, ci doar un amestec confuz între realitate și ficțiune, fără un mesaj clar.
Spectatorii spun că serialul e „plictisitor” și „absurd”, iar alegerea actorului Charlie Hunnam pentru rolul lui Ed Gein a stârnit controverse. Interpretarea lipsește de autenticitate pentru un personaj real cu istorie complexă. Mi se pare greșit să dramatizezi fără fundament, mai ales când subiectul e delicat. Cazul real ar fi putut fi la fel de captivant fără exagerări.
Critica privind distorsionarea faptelor reale e justificată — mulți spectatori spun că scenariul inventează detalii fictive pentru senzaționalism. Ed Gein e deja un caz șocant, nu ai nevoie să adaugi scenarii inventate care să insultă memoria victimelor. Când scene romantice între criminal și victime apar din senin, pierzi echilibrul moral. Aștept un mea culpa de la producători.
Am observat că multe nemulțumiri vizează portretizarea victimelor — scene în care ele apar legate necorespunzător sau implicate emoțional cu criminalul. Asta nu e doar creative license, ci travestire morală. Victimele merită o abordare respectuoasă, nu exploatativă. Hardcore true crime trebuie să fie sensibil și echilibrat, nu doar șocant.
Privind modul în care spectatori spun că serialul a ajuns pe locul 1 pe Netflix, dar reacțiile sunt negative, se vede disonanța între marketing și conținut real. Popular nu înseamnă de calitate. S-a amplificat incredibil hype-ul Ryan Murphy, iar realitatea pare să fi dezamăgit. Pentru fanii true crime, balansul între adevăr și ficțiune e esențial.
Sunt de acord că Ed Gein ca figură are o poveste naturală tulburătoare — dar transformarea asta în spectacol horror exagerat spune mai mult despre ego decât despre realitate. Încă un motiv să ma îndoiesc de motivațiile scenariștilor. Dacă nu pot să păstreze gravitatea cazului, mai bine lasă-l deoparte. Nu toate cazurile reale merită adaptate la fel.
Majoritatea criticilor sunt legate de lipsa de suspans real și de scene care par forțate teatral. Situațiile șocante par inserate artificial, nu evoluate natural. Scenariul ar fi trebuit să mizeze mai mult pe psihologie și mai puțin pe efecte șoc. Autenticitatea serialelor true crime e dată de modul băgat subtil, nu de zgomot.
Comparativ cu Dahmer sau Watcher, acest serial pare să nu ajungă la aceeași profunzime și ambiguitate morală. Murphy are un istoric de libertăți artistice — uneori inspirate, de multe ori controversate. La Ed Gein, pare că libertățile au depășit limita. Fans true crime nu vor ierta multe concesii inventate.
Publicul are dreptate să critice descrierea serialului ca „plictisitor“ dacă povestea nu merge în profunzimea personajului. Ed Gein are un profil psihologic complicat — merita mai mult decât o serie de scene grafice. Ritmul trebuie să susțină descoperirea, nu doar șocuri repetate. Sper să existe un sezon 2 care rectifică direcția.
Când spectatori spun că tot serialul pare „American Horror Story, dar cu Ed Gein”, e un semnal că nu s-a găsit tonul potrivit. Efectele exagerate și dramatizarea forțată pot strica credibilitatea. Un caz real cere răbdare, nu furie. Modul cum tratezi numele, victimele și contextul social are impact enorm.