Un nou studiu publicat de cercetătorii de la MIT arată că bureții ar putea fi cele mai vechi animale de pe Pământ, existând încă de acum mai bine de 541 de milioane de ani.
Analiza unor „fosile chimice” din roci vechi a scos la iveală urme organice care ar fi fost lăsate de bureți marini primitivi, cu mult înainte ca viața complexă să se diversifice în timpul exploziei cambriene.
Urmele invizibile ale vieții timpurii
Echipa de cercetători a descoperit în mostrele de rocă compuși organici numiți sterani, derivați din steroli — aceiași compuși din care face parte și colesterolul.
Acești sterani, care conțin 30 de atomi de carbon (C30), sunt extrem de stabili și pot supraviețui în rocă milioane de ani. În urma analizei, s-a dovedit că aceste molecule provin de la o clasă de bureți marini numiți demospongieri, ceea ce întărește ipoteza că aceste organisme au fost printre primele forme de viață animală.
„Nu știm cum arătau exact aceste organisme, dar este clar că trăiau în mediul marin, aveau corpuri moi și, cel mai probabil, nu aveau un schelet de siliciu”, a explicat Roger Summons, profesor emerit de geobiologie la MIT și autor principal al studiului.
Ce face ca un burete să fie… animal?
Deși pot părea forme de viață statice și primitive, bureții sunt animale, nu plante.
Sunt alcătuiți din celule eucariote care îndeplinesc funcții diferite și, deși nu au organe, nervi sau țesuturi complexe, pot filtra apa, se hrăni și se reproduc, ceea ce îi face parte din regnul animal.
Sunt, practic, cele mai simple animale cunoscute. O punte între viața microscopică și organismele complexe care aveau să urmeze.
De la bureți la explozia vieții
După apariția acestor organisme primitive, Pământul a trecut printr-o perioadă spectaculoasă de diversificare biologică, cunoscută drept explozia cambriană.
Într-un interval relativ scurt, au apărut primele animale cu structuri complexe, sisteme nervoase, organe și forme de viață capabile să se deplaseze, să vâneze și să interacționeze într-un ecosistem.
Până la acest moment, însă, lumea era dominată de forme simple de viață, cum ar fi bacteriile și algele.
Dovezi chimice și genetice
Deși ipoteza că bureții au fost primele animale nu este nouă, studiul actual o confirmă pe baza unor date chimice și genetice solide.
Analizând mostre de rocă din Oman, vestul Indiei și Siberia, cercetătorii au identificat aceiași sterani C30 asociați cu demospongierii moderni.
Mai mult, aceleași molecule au fost sintetizate în laborator cu ajutorul unei enzime specifice acestor bureți, ceea ce leagă direct dovezile geologice de viața biologică.
„Avem trei linii independente de dovezi — chimice, biologice și experimentale — care se confirmă reciproc”, spune Summons. „Totul indică faptul că acești bureți erau deja prezenți pe Pământ înaintea oricărei alte forme complexe de viață.”
O fereastră spre începuturile vieții
Descoperirea nu doar că împinge mai departe limita cronologică a vieții animale, ci și oferă o imagine mai clară asupra modului în care viața complexă a apărut din forme simple.
Bureții par să fi fost nu doar primii, ci și esențiali în pregătirea terenului pentru restul lanțului evolutiv.
Rezultatele studiului au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), una dintre cele mai prestigioase reviste științifice din lume.
Leave a Comment