Google a anunțat o nouă etapă în cursa către dominația calculului cuantic. Compania spune că a dezvoltat un algoritm care poate efectua calcule imposibile pentru supercomputerele tradiționale, un rezultat care ar putea transforma domenii precum medicina, chimia și știința materialelor.
Un algoritm mai rapid de 13.000 de ori decât un computer clasic
Potrivit cercetătorilor de la Google, algoritmul a reușit să determine structura unei molecule complexe, o sarcină considerată până acum imposibil de realizat prin metode clasice.
Experimentul, descris într-un articol publicat în revista Nature, arată că sistemul cuantic al Google a fost de 13.000 de ori mai rapid decât un supercomputer convențional.
Michel Devoret, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică și coordonator științific al echipei Google Quantum AI, a declarat că această realizare „marchează un nou pas spre calculul cuantic la scară completă”.
Ce înseamnă cu adevărat această descoperire
În termeni simpli, cercetătorii au reușit să ruleze pentru prima dată un algoritm verificabil pe un computer cuantic, care depășește capacitatea oricărui supercomputer existent.
Hartmut Neven, vicepreședinte al diviziei de inginerie Google, a explicat că această performanță oferă o bază pentru dezvoltarea unor aplicații practice în viitor. Totuși, el a precizat că folosirea efectivă a acestor computere în viața reală este încă la câțiva ani distanță, probabil în jur de cinci.
Entuziasm și prudență în comunitatea științifică
Nu toți experții văd însă această realizare ca o revoluție imediată. Winfried Hensinger, profesor de tehnologii cuantice la Universitatea din Sussex, a spus că Google a demonstrat un „avantaj cuantic”, adică o sarcină imposibil de realizat de un computer clasic.
Totuși, el a avertizat că rezultatul este limitat la un caz științific restrâns și nu are încă aplicații directe. Pentru ca un computer cuantic să poată fi folosit pe scară largă, ar fi nevoie de milioane de qubiți, unitățile fundamentale de informație dintr-un sistem cuantic.
„Cele mai performante sisteme cuantice aflate în discuție ar necesita milioane, poate chiar miliarde de qubiți”, a spus Hensinger, subliniind dificultatea de a menține stabilitatea acestora, care trebuie păstrați la temperaturi extrem de joase.
De la teorie la aplicații reale
Google numește noul său algoritm „quantum echoes” și spune că este doar începutul. Compania speră ca în următorii cinci ani să apară primele aplicații reale ale calculului cuantic, inclusiv în simularea moleculară pentru medicamente sau în descoperirea de noi materiale.
Mai mult, Google crede că inteligența artificială ar putea beneficia direct de această tehnologie. Computerele cuantice pot genera seturi de date unice, imposibil de reprodus de un sistem clasic, ceea ce ar putea duce la modele AI mai puternice și mai precise.
Cum funcționează un computer cuantic
Într-un computer clasic, informația este stocată în biți, reprezentați prin 0 și 1. În sistemele cuantice, informația este conținută în qubiți, particule elementare precum electroni sau fotoni care pot exista în mai multe stări simultan, un fenomen cunoscut drept superpoziție.
Această proprietate permite unui computer cuantic să proceseze simultan un număr uriaș de combinații de date, oferind o putere de calcul exponențială.
Dar totul are un preț: qubiții sunt extrem de instabili și pot fi perturbați de cel mai mic factor extern, de la vibrații la interferențe electromagnetice.
Riscurile: securitatea informatică și criptografia
Progresul rapid din domeniul calculului cuantic a atras atenția experților în securitate cibernetică.
Se estimează că sistemele cuantice ar putea sparge cele mai avansate metode de criptare existente, ceea ce a dus la apeluri pentru dezvoltarea unei criptografii „rezistente la computere cuantice”.
Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, guvernele și companiile trebuie să se pregătească pentru un viitor în care standardele actuale de securitate vor deveni insuficiente.
Google își păstrează optimismul. Deși suntem încă departe de un computer cuantic stabil, capabil să rezolve probleme reale, fiecare experiment de acest fel aduce tehnologia cu un pas mai aproape de momentul în care va schimba lumea digitală așa cum o știm.
Scrie un comentariu